Metodologie

Normalizarea prețurilor

Toate prețurile le aducem la un preț lunar efectiv, ca planurile cu perioade diferite (lunare, anuale, pe 2 ani) să poată fi comparate corect. Sumele le calculăm în subunități (bani, cenți), fără erori de rotunjire.

Prețul îl arătăm în moneda în care îl cere furnizorul — în lei, în euro sau în dolari — și nu îl convertim. Cursul se schimbă zilnic, iar promisiunea noastră este un preț cu sursă și dată de verificare; o sumă convertită ar fi o estimare. Când furnizorul nu facturează în lei, scriem asta lângă preț: cât ți se retrage de pe card stabilește cursul băncii tale.

Promoții și prețul la reînnoire

Separăm clar prețul introductiv (promoțional) de prețul la reînnoire. Arătăm cât plătești în primul an și ce preț se aplică după ce se termină promoția — lucru deosebit de important la VPN și la servicii similare, unde prețul la reînnoire e de obicei mult mai mare.

Prețul întregului contract

La pachetele operatorilor calculăm prețul întregului contract, inclusiv taxele de activare și de echipament și prețul de după promoție, nu doar prima lună promoțională.

Stările de verificare

• Verificat — există o sursă oficială și o dată a verificării.
• Probabil actual — verificat recent, dar fără o sursă oficială completă.
• Neverificat — nu există verificare.
• Datele pot fi învechite — automat, când trece un anumit număr de zile (depinde de categorie).
• Momentan indisponibil — furnizorul nu oferă acest serviciu sau acest plan pentru conturile din România, deci prețul lipsește nu din cauza noastră.

Cum se stabilește ordinea

Nu ascundem cum se formează ordinea. O determină doar criteriile de mai jos — linkurile afiliate sau colaborările nu influențează poziția și nu cerem bani pentru un loc în listă.

• Planurile aceluiași serviciu — sunt ordonate după cel mai mic preț lunar efectiv (inclusiv lunile oferite cadou).
• Serviciile din liste — în cadrul categoriei, după scorul nostru: scor mai mare, poziție mai sus; serviciile fără scor (faptele nu sunt încă adunate) vin după ele, cele fără planuri — la final. Aceeași ordine au și cardurile de pe prima pagină. După preț se poate sorta chiar în listă. Această ordine nu are motive comerciale.
• Tabelul de comparație cu concurenții — ordinea coloanelor o dă tema recenziei: primul e produsul descris, apoi concurenții aleși pentru comparație. Nu folosim insigne de „câștigător” și nu scriem că vreun VPN e cel mai bun pentru toată lumea.
• Planul încadrat în culoarea de accent — e planul marcat drept cel mai popular de furnizorul însuși pe pagina lui oficială. Nu e recomandarea noastră.

Cum evaluăm noi

Multă vreme aici scria că nu dăm note, cu o condiție: dacă vom începe vreodată, mai întâi publicăm criteriile și ponderile lor, iar nota va fi vizibilă împreună cu ce o compune. Din august 2026 nota există — pentru VPN, muzică, stocare în cloud, inteligență artificială, învățare, filme și televiziune, sport și sănătate, jocuri și antivirusuri — iar mai jos e exact ce s-a promis. Fiecare categorie are criteriile ei: aceleași întrebări nu au sens pentru un VPN și pentru un serviciu de muzică, iar o listă comună ar însemna că jumătate din rânduri sunt mereu goale.

Nota din versiunea în limba română se calculează din faptele pieței din România, nu se traduce dintr-o altă țară: servere în România, plan pentru studenți în România, adaptarea la piața din România. Unde un astfel de fapt pentru România lipsește, criteriul rămâne neverificat și iese din medie. Nu îl împrumutăm de pe altă piață: o notă tradusă ar arăta la fel de convingător și ar măsura piața greșită.

Nivelul prețului îl comparăm în aceeași monedă. În România unele servicii cer lei, altele euro sau dolari, iar prețurile nu le convertim. De aceea un preț în lei îl comparăm doar cu prețurile în lei din aceeași categorie, iar unul în euro sau în dolari — cu cele în euro și în dolari. Dacă un serviciu e singurul din categorie cu prețul în moneda lui, nivelul prețului rămâne fără notă și nu intră în medie; prețul îl arătăm oricum, cu mențiunea că nu are cu ce fi comparat.

Nota e de la 1 la 5, media ponderată a criteriilor de mai jos. O calculăm pentru fiecare plan separat, iar lângă serviciu arătăm media planurilor lui: „NordVPN Basic” și „NordVPN Ultra” nu sunt același produs și nici același preț, așa că o singură notă pentru amândouă ar minți.

Cum arată asta cu un plan real

Ca să nu rămână doar procente, iată calculul complet pentru planul „HBO Max Basic cu publicitate” pe piața din România (cifrele sunt ilustrative; valorile de azi sunt pe pagina serviciului):

Criteriul neverificat iese din calcul, nu devine zero. De aceea nu se împarte la 100, ci la 90 — atâta pondere rămâne între criteriile pe care le cunoaștem:

(18×5 + 15×3,5 + 10×5 + 10×5 + 9×2 + 7×3 + 7×1 + 5×3 + 4×4 + 3×4,8 + 2×2) ÷ 90 = 3,8

Exemplul arată două lucruri mai bine decât orice explicație. Primul: „Basic cu publicitate” primește 5 la preț și tot rămâne la 3,8 — prețul mic singur nu ridică nota. Al doilea: golul din datele noastre („perioada de probă gratuită”) NU penalizează planul; doar reduce numărul criteriilor care participă.

La serviciu se arată media planurilor sale, de aceea nota generală „HBO Max” (4,0) e mai mare decât a planului „Basic cu publicitate” — planurile mai scumpe permit descărcarea, iar „Premium” are 4K și patru ecrane.

Criteriile pentru VPN

Criteriile pentru serviciile de muzică

Altă listă și alt criteriu principal. Cel mai mult cântărește aici calitatea sunetului, pentru că e singurul loc în care diferența nu e o nuanță, ci alt produs pe aceiași bani: de la 24 de biți / 192 kHz până la limita de 256 kbps.

Mărimea catalogului lipsește intenționat. Furnizorii mari anunță cataloage de peste 100 de milioane de piese, dar noi nu putem verifica asta — cifra vine de la ei și nu e comparabilă. Un criteriu la care toți ar primi 5 nu desparte nota, doar o diluează.

Criteriile pentru stocarea în cloud

Aici prețul se măsoară pe terabyte, nu ca sumă. Un plan de 100 GB și unul de 2 TB nu sunt un produs ieftin și unul scump — sunt doar de mărimi diferite, iar a le compara sumele ar fi ca și cum ai compara prețul unui măr cu prețul unui sac. Cel mai mult cântărește criptarea: e singura diferență care nu poate fi compensată cu bani.

La „Microsoft 365 Family” spațiul se socotește 2 TB: atâta spațiu comun au abonamentele noi pentru toți, până la șase persoane. Cele șase persoane apar pe un rând separat, unde le e locul.

Criteriile pentru inteligența artificială

Aici nota măsoară condițiile de cumpărare și ce e inclus, nu calitatea modelului, și spunem asta deschis. Trei din cei cinci furnizori publică limite concrete: „Claude Pro” și „Google AI Pro” — limite pe 5 ore și săptămânale, „Midjourney” — ore de GPU rapid pentru fiecare nivel. „ChatGPT” spune doar că limitele sunt dinamice și depind de încărcare, iar „Perplexity Pro” nu publică o parte dintre ele. În plus, limitele publicate sunt exprimate în unități diferite, așa că „cât primești pentru bani” nu se poate compara între aceste servicii cu standardul nostru de verificare. O notă care s-ar preface că măsoară asta ar fi mai rea decât nicio notă. De aceea evaluăm ce se poate verifica și ce costă bani, inclusiv dacă furnizorul publică măcar niște limite.

Nivelurile business nu intră în scală — sunt alt produs, pentru alt cumpărător.

Criteriile pentru serviciile de învățare

Condițiile de rambursare nu sunt criteriu, intenționat: diferă mult de la o platformă și un canal de cumpărare la altul, așa că le arătăm separat la fiecare platformă.

Criteriile pentru filme și televiziune

Cel mai mult cântărește conținutul care nu e disponibil gratuit (18 %). La un abonament de filme și TV cumperi conținut: producțiile originale „Netflix”, „HBO Max” sau „Disney+” nu le vezi fără abonament, iar operatorii TV adaugă canale plătite și arhivă. „YouTube Premium” e alt caz: aceleași videoclipuri sunt disponibile și gratuit, iar abonamentul scoate reclamele și adaugă funcții — redare în fundal, descărcări, „YouTube Music Premium”. E util, dar e confort, nu conținut, așa că la acest criteriu „YouTube Premium” primește 1, iar celelalte servicii — 5. Fără acest criteriu, nota măsura doar funcțiile, iar „YouTube Premium” ajungea deasupra platformelor de filme. Celelalte criterii pentru filme au fost reduse proporțional; adaptarea la piață și criteriile de preț au rămas la fel.

Cea mai grea decizie din această categorie e adaptarea la piața locală, și cântărește 15 % — mai mult decât prețul. Prima versiune a notei nu o avea deloc, iar rezultatul a fost ilogic: operatorul local, cu canale și arhivă proprii, ajungea sub cataloagele globale. Nota măsura doar prin ce se deosebesc cataloagele globale între ele și deloc motivul pentru care un spectator alege un furnizor local.

Procentul de conținut tradus nu îl publicăm și nu îl vom publica — nu îl publică niciun furnizor, iar unul calculat de noi ar fi o presupunere. Nivelul calitativ însă se poate spune, și pe pagina fiecărui produs e scris cu sursă.

Două criterii au fost respinse. Mărimea catalogului nu o evaluăm din același motiv ca la muzică: cifrele le publică furnizorii înșiși și nu sunt comparabile. Restricția pe gospodărie o confirmă doar jumătate dintre furnizori, iar din tăcere nu se poate deduce „nu există o asemenea cerință”: tăcerea nu e o negare.

Criteriile pentru sport și sănătate

Singura categorie în care prețul abonamentului nu e prețul întreg. „Garmin Connect+” fără un ceas „Garmin” și „Google Health Premium” fără „Fitbit” sau „Pixel Watch” nu au de unde citi date, iar la „WHOOP” e invers — dispozitivul intră în abonament. De aceea întrebarea „ajunge doar abonamentul” cântărește 25 % — mai mult decât cele două criterii de preț la un loc: e continuarea prețului, nu o funcție în plus.

Aici lipsește intenționat orice despre precizia măsurătorilor sau beneficiile pentru sănătate. Sunt afirmații medicale pe care nu le putem verifica, așa că nu le facem pe acest site — nici bune, nici rele.

Criteriile pentru abonamentele de jocuri

Singura categorie în care abonamentul poate să nu fie o alegere, ci o condiție. Fără „PlayStation Plus” sau „Nintendo Switch Online”, o parte din jocurile deja cumpărate pur și simplu nu merg online. Pentru cine alege, asta contează mai mult decât mărimea catalogului: plătește nu pentru conținut, ci ca să funcționeze ce are deja. De aceea jocul online cu alții cântărește cât accesul la cele mai noi jocuri — câte 25 %.

Mărimea catalogului nu o evaluăm, deși e primul lucru care îți vine în minte. O cifră care să poată fi comparată cinstit pur și simplu nu există: furnizorii nu o publică constant, cataloagele se schimbă lunar, iar în conținutul nostru nu există nici ea — am verificat înainte să scriem. Dacă am scrie „circa 400” față de „circa 100”, nota s-ar sprijini pe cifre pe care nu le-a verificat nimeni. De aceea am ales criteriile pentru care avem fapte.

Unde funcționează cântărește 20 %, pentru că de el depinde dacă abonamentul merge cu tehnica pe care o ai deja. Criteriul chiar desparte nota: serviciile ajung pe niveluri diferite, de la „doar consolă” până la „consolă, computer și cloud”. Un criteriu la care toți ar răspunde la fel nu l-am adăuga deloc.

Criteriile pentru antivirusuri

Protecția antivirusurilor o măsoară un laborator independent. În celelalte categorii trebuie să ne bazăm pe ce vinde furnizorul — câte dispozitive, dacă există criptare —, pentru că o măsurătoare independentă nu există. La antivirusuri o face „AV-Comparatives”: din cele mai recente teste ale sale sunt luate trei criterii — protecția fără internet, protecția cu internet și alarmele false.

Cel mai mult cântărește protecția fără internet (25 %), iar protecția cu internet — 15 %. Sunt două criterii separate, pentru că o singură cifră ar minți aici: același program poate fi printre cele mai bune când are conexiune și poate rata aproape fiecare a șaptea amenințare fără ea. Un laptop în avion sau în timpul unei pene de internet rămâne cu ce e instalat, așa că un program care protejează la fel de bine în ambele situații trebuie să treacă înaintea celui care e puternic doar online.

Alarmele false (10 %) nu sunt un fleac: fie opresc un program curat, fie te învață să apeși „permite oricum”, iar atunci nici avertismentul adevărat nu mai funcționează. Pragurile lor sunt grupele laboratorului însuși, publicate în același test; nu inventăm praguri proprii.

Prețul îl comparăm aici pe dispozitiv: planurile aceluiași furnizor pentru un dispozitiv și pentru zece diferă de câteva ori doar din cauza acoperirii, așa că mediana sumelor ar măsura mărimea planurilor. Separat evaluăm cu cât se scumpește al doilea an (10 %) și câte dispozitive acoperă planul (10 %).

Ce nu e aici: notele de performanță și de ușurință în utilizare de la „AV-TEST” — pentru produsele pe care le evaluăm sunt la plafon (în runda din iunie 2026 toate cele șase au primit 18 din 18), așa că n-ar diferenția nimic. Funcțiile suplimentare — VPN, manager de parole, control parental — nu le evaluăm nici ele ca un criteriu separat: se văd în tabelul de comparație a planurilor, dar nu măsoară protecția.

Și câteva reguli fără de care aceste ponderi n-ar însemna nimic:

• Criteriul neverificat iese din calcul, nu devine zero. Zero înseamnă „am verificat și nu există”, iar noi nu știm asta — sunt două lucruri diferite. Un astfel de criteriu e scos, iar ponderea lui se împarte între celelalte. Altfel nota ar măsura golurile din datele noastre: furnizorul ar primi mai puțin nu pentru că e mai slab, ci pentru că n-am găsit ceva despre el.
• Dacă sunt prea multe criterii neverificate, nota nu o afișăm deloc — peste patru, iar la VPN peste două. De la o anumită proporție de goluri, cifra nu mai e o evaluare, ci o presupunere cu virgulă.
• Viteza nu intră în notă. O publică furnizorii înșiși, iar măsurătorile independente se schimbă lunar. A o pune în cifră ar însemna să punem acolo o presupunere, așa că viteza rămâne în textul recenziei ca afirmație numită, cu sursă.
• Streamingul prin VPN îl evaluăm după ce oferă furnizorul, nu după ce funcționează azi. Verificăm două lucruri: dacă există Smart DNS (atunci serviciul se poate folosi pe televizor sau pe consolă, unde aplicația lipsește) și dacă există servere dedicate streamingului. Dacă o anumită platformă se deblochează chiar acum nu verificăm — ar trebui un abonament la fiecare furnizor, iar răspunsul ar fi valabil o zi.
• În datele structurate această notă intră — dar numai ea și numai acolo unde o afișăm. Din 22.08.2026 o publicăm ca reviewRating, cu scala 1–5 indicată clar: e evaluarea noastră, a unui autor numit, pentru produsul altcuiva, nu una adunată din altă parte. Evaluările din magazinele de aplicații nu sunt acolo și nici nu vor fi — ghidurile „Google” interzic asta direct: „Don't aggregate reviews or ratings from other websites”. Pe pagină rămân vizibile, cu numele magazinului, numărul de voturi și data verificării.

Acolo unde afișăm nota, fiecare criteriu apare pe pagina recenziei cu ce am găsit concret, cu link către sursa oficială — ca un dezacord cu ponderile să poată fi verificat, nu doar exprimat.

Nota o stabilesc doar criteriile publicate: partenerii nu plătesc pentru poziție, iar furnizorii nu văd textul înainte de publicare. Recenziile le scrie o persoană numită — autorul e indicat la fiecare text.

Datele din magazinele de aplicații

Folosim datele publice din Apple App Store și Google Play: nota utilizatorilor, împreună cu numărul de evaluări. Indicăm din ce magazin sunt luate datele. Locul în clasamentul categoriei din magazin nu îl arătăm — asemenea date n-am adunat niciodată, iar a scrie despre ce nu adunăm ar fi o promisiune goală.

Important: asta nu e cotă de piață și nu e un clasament general „cel mai popular”. Aceste date nu le folosim pentru ordonarea serviciilor — sunt doar context suplimentar. Recenzii nu creăm și nu rescriem.

În nota noastră ajung totuși — și nu o singură dată: evaluarea aplicației e criteriu în șapte categorii din nouă (lipsește la jocuri și la antivirusuri). Ponderea diferă de mai multe ori, de la 1 % la VPN până la 15 % la învățare; cifra exactă stă în tabelul de criterii al fiecărei categorii. E singura parte a notei în care nu vorbește furnizorul, ci utilizatorii — ei evaluează aplicația, nu cât de rezonabil e prețul abonamentului.

Când magazinele sunt două, o valoare comună nu o arătăm: fiecare rând de magazin are deja numărul lui de voturi, iar o cifră care le unește nu adaugă nimic deciziei — doar ascunde care dintre cele două opinii e mai grea. În notă, evaluarea aplicației intră ca mărime ponderată după numărul de voturi: media simplă dintre 4,8 (662 de evaluări) și 4,5 (378 000) ar da 4,65 — o cifră în care șase sute de oameni cântăresc cât trei sute de mii. Și aceste evaluări nu le punem în datele structurate citite de motoarele de căutare: ghidurile „Google” interzic asta direct, pentru că sunt date de pe alte site-uri, nu recenziile vizitatorilor noștri.

Unde prețul lipsește

Toate prețurile afișate sunt verificate pe paginile oficiale ale furnizorilor sau în ferestrele de plată. Unde nu arătăm suma, există un motiv concret, scris chiar pe pagină: fie furnizorul nu publică prețul (atunci indicăm unde îl poți vedea), fie nu oferă deloc serviciul pentru conturile din România. Nu ne permitem să ghicim în niciun caz. Dacă datele nu pot fi obținute temporar, prețurile nu le afișăm deloc — mai bine nimic decât un preț greșit.

Raportează o greșeală

Ai găsit o inexactitate? Pe pagina fiecărui serviciu poți raporta o greșeală. Vezi și politica de corecții sau scrie-ne direct prin pagina de contact.

Ce nu influențează această metodologie

Ordinea și evaluările nu le cumpără nimeni — nici furnizorii, nici partenerii. Cum e asigurat asta și ce nu își permite redacția e descris în politica editorială. Ce înseamnă juridic sumele afișate și pentru ce nu răspundem — în termeni și condiții.